Agende Calendare 2010 - Istoria calendarului

Calendarul este un sistem de organizare a timpului ce are ca scop recunoaşterea timpului pe perioade întinse. În ceea ce priveşte calendarul, ziua este cea mai mică unitate de timp. Calendarul era important în planificarea agriculturii, a vânătorii, a sărbătorilor religioase şi civile. Principalele cicluri astronomice sunt: ziua (cât durează ca Pământul să facă o rotaţie în jurul axei proprii), luna (cât durează ca Luna să facă o rotaţie în jurul Pământului) şi anul (cât durează ca Pământul să facă o rotaţie în jurul Soarelui). Faptul că duratele acestor evenimente nu sunt întotdeauna constante şi nu se potrivesc unele cu altele, a dus la existenţa unei complexităţi de calendare, fiecare organizat după diverse principii.

 

Originea calendarului este foarte îndepărtată şi deversificată. Se cunosc multe popoare antice care aveau propriile calendare. Multe culturi primitive foloseau săptămâna de 4 zile, posibil după cele 4 direcţii, nord, sud, est, vest. Asirienii (un popor care trăia paţial pe teritoriul Turciei de azi) foloseau calendarul în care săptămâna avea de 6 zile. Romanii din secolul 1, foloseau calendarul în care săptămâna avea 8 zile. Pentru multe secole, grecii şi egiptenii au împărţit lunile de 30 de zile în 3 părţi a câte 10 zile, numite decade. Azi se folosesc aproximativ 40 de calendare din care:

• calendarul gregorian în care anul are 365 de zile, cât Pământul face o rotaţie în jurul Soarelui;
• calendarul islamic care se construieşte în funcţie de mişcarea Lunii în jurul Pământului fără să ţină cont de mişcarea Pământului în jurul Soarelui;
• calendarul iudaic care combină în construirea calendarului mişcarea de rotaţie a Pământului în jurul Soarelui cu mişcarea de rotaţie a Lunii în jurul Pământului.

      Calendarul gregorian îşi are originile în calendarul lui Iulius Caesar în anul 45 î.Chr. Anul avea 365,25 de zile şi, deşi la început se considera începutul anului în ianuarie, senatul roman a schimbat începutul anului la 25 martie. În 1582, Papa Grigore al XIII, a modificat calendarul lui Iulius Caesar, considerând că perioada anului de 365,25 de zile este prea lungă. A stabilit că anul are 365,14 zile. Diferenta de 11 minute creştea anul calendaristic cu 7 zile la fiecare 1000 de ani. Calendarul stabilit de Papa Grigore al XIII se foloseşte azi şi este declarat internaţional pentru uzul civil. Folosirea altor calendare se restrânge la utilizarea lor doar în religii şi culturi particulare. Conceptul nostru de an se bazează pe mişcarea Pământului în jurul Soarelui, mişcare care durează 365,14 de zile împărţite în 12 luni. Luna februarie are 29 de zile o dată la fiecare 4 ani. Conceptul de lună se bazează pe durata mişcării Lunii în jurul Pământului, dar la acest concept s-a renunţat în organizarea calendarului. Luna se învârte în jurul Pământului în numai 29 de zile. În calendarul creştin, lunile au 30 sau 31 de zile cu excepţia lunii februarie, care are 28 de zile si o data la 4 ani 29 de zile.